Almanah Anticipatia 1983 [antikvár]

CONTRACTU TIMPULUIînchipuiti-vâ cá, traind tu-multuoasele evenimente aie anului 1848, cineva v-ar descrie chipul României de azi, cu frumoasele oraçe realízate intr-o arhitecturä zveltâ, moderna, împodobite de florl ?i verdeajâ, cu o retea densa de cai de comunicare strâbâtute de trenuri, avioane ?i puzde-rie de automobile, eu giganti-cele uzine metalurgice $i órasele ale chimiei, cu campu- . suri universitäre, case de cultura si teatre, cu o agricultura intensiva si aproape complet mecanizatâ, cu radioul, televi-ziunea çi calculatoarele, eu tóate celelalte minuni" ale tehnicii devenite lucruri banale aie viefii cotidiene.Nu! Aceste lucruri nu sînt previzibile, nici macar într-un viitor îndepârtat, într-o tarä în care (amintiti-vä, sîntem în 18481) poporul lupta pentru drepturi minime la muncâ çi la învâtâturâ, pentru unitatea sa nationalâ, pentru neatîr-nare, într-un cuvînt, pentru demnitate. ?i pentru ca totu?i sînt posibile caci pentru asta s-au ridicat revolutionär paçoptiçti atunci vremurile sînt prea îndepartate ca sa te gîndeçti la ele decît ca la un ideal prelios, dar abstract, care fine de istoria viitoare, cäci trebuie sä treacâ cîteva zeci de generali ca sa devina realitate. Dar iatä cä astäzi, anul de gratie 1982, ele existá aievea,?i de atunci nu au tre-cut decît vreo patru genera-tii de parcä timpul s-ar fi comprimât sau s-a derulat mult mai rapid.lar acum sä ne imaginâm o lume ce populeazá sistemul solar, cu legäturi freevente ?i de rutinâ între planete, ex-ploatînd în mod curent, direct din cosmos, aceastä imensa sursä de energie care se numere Soare, o lume ce, deo-potrivä, vietuie?te în spatiul cosmic, în uriaçe oraçe-sate-lit, dar $i Tn adincimile ocea-nului, o lume in care, prin profilaxie geneticá, bolile nu mai au nici o ?ansá, iar fauna ?i flora sint tn mare parte fáu-rite de om, o lume Ei.da, veji spune fárá sá ?o-vá!ti, asta este o frumoasá ?! cam idilicá imagine a unui viitor, cam abstract, cam teore-tic, care tn tot cazul t!ne de o istorie viitoare pe care proba-bil o vor trái urma?ii no?tri peste citeva zeci de genera-t!! Dar, amintindu-vá de ipoteza 1848", va vej.i co-recta si veti spune cá, Tntr-a-devár, peste trei-patru gene-ratii s-ar putea sá existe si aceastá idealá lume dacá, evident, vet! adáuga imediat, omenirea va avea luciditatea 5! bunul simt sá nu se auto-distrugá Tntr-un cumplit cata-clism nuclear. Cu sigurantá !nsá cá veti fi extrem de de-zamágiti. dacá nu chiar dezo-rientali sau TnspáimTntati, aflind cá ?i de data aceasta ati gre?it. Extrapolind Tn rit-mul exponen(ial de dezvol-tare a societátii umane, ipoteza societátii umane cos-mice pe care am descris-o s-ar putea realiza in decursul a una-douá genera(ii. Cu sigurantá cá Tn acest ritm am avea nu numai greutáfi !n a prevedea, dar ?i Tn a ne obi?-nui cu schimbarea. Aceastá idee nu este nici mácar nouá. Alvin Toffler Tn ,,$ocul viitoru-lui" reu$e?te minunat sá o exprime, impresionTnd fie prin spectaculosul publicisticii sale, fie prin cutremurátoa-rele avertismente date societátii umane. Scapá Tnsá un mic amánunt" esential. Acest amánunt" se leagá de vTrsta medie de via(á a omu-lui. !n comuna primitivá vTrsta medie era de aproximativ 30 de ani, !n evul mediu, dupa citeva mii de ani, vTrsta medie ajunsese la 4550 de ani, Tn época moderná, dupa citeva sute de ani, vTrsta medie Tn multe tári ale globului este deMotto: Nebunia îndraznetilor -iatä ínjelepciunea vieJH".M. GORKI70 de ani ?! este de a$teptat ca la inceputul mileniului viitor sá atingá 100 de ani. latá deci cá, pe ITngá un ritm de dezvoltare, de schimbare din ce Tn ce mai rapid, ametitor, am spune-o noi, mai existá si aceastá dilatare" a perioadei de viatá, cáci, Tntr-adevár, as-tázi tráim de douá ori ?! ceva mai mult decTt in época de piatrá, urma$!! no?tri vor trái de trei ori mai mult, iar eveni-mentele se Tndesesc" din ce Tn ce mai tare, fiecare dece-niu tráit echivalind cu un se-col sau un mileniu al altor epoci. nu este nici o exagerare. Omului i-au trebuit zeci de mii de ani sá desco-pere roata, mii de ani ca sá descopere forta hidraulicá ?i eolianá, cTteva sute de ani ca sá descopere forta aburului ?! cTteva decenii ca sá puná Tn valoare forta inteligentei artificíale. Generaba oamenilor maturi de astázi s-a náscut Tn época tubului electronic, a copilárit pe vremea descope-ririi tranzistorului, tráie?te miracolele" microprocesoru-lui ?i are tóate cánsele sá prindá" circuitele biointe-grate. Dar oare este pregátitá ea sá le $! facá fa(á? Fenome-nul de extindere a capacitátii de vietuire, suprapus peste cel al densificárii Tn evenimente marcante a timpului, va crea, fárá Tndoialá, multe probleme omenirii $i societá-jilor umane, atTta vreme cTt nu existá o pregátire pentru a-i face fa(á.§ TUNTA PREDICTIEIAvem minunata sansá sá tráim intr-o tará Tn care dez-voltarea nu este lásatá la voia intimplárii, in care viitorul este scrutat cu luciditate si perseveren(á, prefigurin-du-i-se contururile. Aceastá extraordinará viziune de a anticipa, nu ca un fenomen in-tuitiv, ci pe baza unei profunde ?! riguroase analize sti-mALMANAH ANTICIPATIA