Arta Plastica in Republica Populara Romina 1944-1954 [antikvár]

n anuí 1954 poporul romín särbätore^te zece ani de la eliberarea sa de sub dominajia fascista, cu ajutorul fräjesc al Marii Uniuni Sovietice. In ace^ti zece ani au avut loc in Jara noasträ prefaceri adinci, care au deschis noi 5Í largi perspective dezvoltärii culturii ?! artel. In atmosfera plinä de avlnt revolutionär care a cuprins dupa 23 August 1944 intreaga farä, practicarea artei de virtuozitaji formale, destinatä unei a5a zise elite, pe care o promovaserä regi-murile trecute, devenea tot mai anacrónica, Í5Í pierdea orice justificare. Viaja insá§i, clocotitoare de entuziasm 5Í de munca creatoare, a stávilit procesul de dezagregare §i dezumanizare a artei, indrumíndu-i pe arti^tii no^tri, inca din primii ani de dupa eliberare, spre teme noi, in care omul 5Í activitatea lui socialä ocupan primul loc. Pentru a putea insä da expresie acestui confinut nou, era necesar ca artijtii sä lupte cu hotárire impotriva propriilor lor deprinderi gre^ite §i mai ales ímpotriva tendinfei de a cultiva valorile formale in sine, independent de confinutul de idei al operei de artä in dauna acestui confinut. Incununatä chiar de la inceput de succese, parfiale dar promiiätoare, lupta aceasta pentru o artä nouä, demnä de marea epocä pe care o träim, este continuatä cu energie sporitä in condijüle deosebit de prielnice create dezvoltärii artei dupä prociamarea Republicii la 30 Decembiie 1947, odatä cu pre' luarea de cätre poporul muncitor a intregii puteri de stat. Continuind cele mai bune traditii ale artei realiste din trecut, con^tienfi de rolul activ al artei in via ta socialä, artijtii no^tii au fäcut in anii din urmä progrese pe calea spre o artä viguroasä, profund realista cu un inalt continut de idei, intruchipind ín imagini inspírate, mobilizatoare, träsäturile noi, esentiale, ale vremii noastre. Ei 5i-au dat insä seama ca un continut, oricít ar fi de bogát, trebuie sä fie realizat íntr-o forma artística cit mai desávír^ita pentru a avea intreaga fortä de convingere 5Í de emotionare. De aceea, ei dau necontenit lupta pentru ínsu?irea maiestriei artistice, folosind invälämintele ce se desprind din realizätile clasicilor artei noastre plastice, din pilda creatoare a maeftrilor artei ruse 5Í sovietice. Bizuindu'Se pe aceste invätäturi, ei se sträduiesc sä exprime íntr-o forma nouä continutul bogát al epocii noastre, pä^ind cu hotärire pe drumul realismului socialist. Paralel cu imbogafirea repertoriului tematic, genuri care fuseserä lásate ín päräsire in perioada dintre cele douä räzboaie, cum sint compozitia tematicä,