Bucuresti muzee de arta [antikvár]

PREFATA I storia muzeelor de artâ bucureçtene, întelegînd prin muzeu o institutie organizará cu profil determinar, este relativ tînârâ, actul sâu de nastere fiind inscris în anul 1836, cînd, din initiativa pictorului Carol Wallenstein, se inaugura în localul scolii de la « Sfîntul Sava » primul muzeu de artâ din Bucuresti. Cîteva decenii mai tîrziu, în anul 1864, se înfiinta Çcoala de Arte Fnmioase al cârei regu-lament de fimctionare prevedea constituirea unei pinacoteci, preludiu îndepârtat al actualului Muzeu de artâ. Dar, ca pretutindeni în Itmie, istoria scrisâ, aça ami rezultâ din documéntele si izvoarele pâstrate, este departe de a oglindi, în întreaga ei complexitate, realitatea. în fapt, ideea de muzeu este continutâ în flecare colectie de artâ si este bine stiut câ multe din marüe muzee ale lumii îsi întemeiazâ bogâtia çi originalitatea pe pasiunea competentâ çi devota-mentul colectionarilor. în Bucuresti, ca dealtfel în întreaga noastrâ tarâ, împrejurârile istorice potrivnice nu au permis pâstrarea nenumâratelor opere de artâ acimiulate în palatele înaltei feudalitâti sau în açezâ-mintele monastice. Este sitficient sâ se aibâ în vedere colectiile mînâstireçti, care, deçi salvate numai partial din vîltoarea adversitâtilor ce s-au abâtut asupra patriei noastre de-a lungul secolelor, au deseori valoare europeanâ, exemplul cel mai concludent fiind muzeul de la Putna, eu o singularâ colectie de broderii de la sfîrsitul secolului al XV-lea. Prin întermediul imor asemenea mârturii pot fi estimate pierderile incalculabile aie tezaurului de artâ româneascâ, tezaur pe care activitatea muzeisticâ modernâ çi contemporanâ a reuçit sâ-1 recomptmâ în mod nuantat, valorificînd acele opere care constituie bogâtia çi mîndria muzeelor noastre. Principala unitate muzeisticâ de artâ bucureçteanâ este Muzeul de artâ al Republicii Socialiste Romania. întemeiat în anul 1950, el si-a alcâtuit o colecpe de bazâ prin comasarea fostelor colectii regale, a Pinacotecii Statului, a Muzeuliu Toma Stelian si a Muzeului Kalinderu. Instalat în Palatul Republicii, Muzeul de artâ dispune în prezent de tm patrimoniu de cca 60 000 opere de artâ, grupate în mai multe sectí, unele cu caracter autonom, cum este Muzeul de artâ brîncoveneascâ instalat în palatul Mogosoaia. Consideratâ în ansamblu, se poate afirma câ aceastâ institutie este asemenea imei largi ferestre deschise pentru cunoasterea istoriei artei româneçti din cele mai vechi timpuri pînâ în zilele noastre. într-adevâr, în Secjia de artâ veche româneascâ vizitatorului i se oferâ posibilitatea sâ vinâ în contact direct eu piese reprezentative de argintârie — cimi ar fi câdelnita de la Tismana, ferecâturile si cânile brîncoveneçti lúcrate de vestitii argintari din Sibiu çi Braçov, etc. —, eu broderii de preç — ca epitaful de la Cozia (1394) sau epitaful de la Neamt (1437) —, eu icoane si picturi murale — ca cele de la minâstirea Arge-çului —, eu splendide iconostase çi piese de mobilier. Profilatâ pe prezentarea artei din epoca lui Constantin Brincoveanu (1688—1714), sectia din palatul Mogosoaia, el însuçi o remarcabilâ operâ de artâ arhitectonicâ (1702), contureazâ o sugestivâ imagine a imeia dintre cele mai fecunde epoci din istoria artei vechi româneçti. Pâçind în epoca modernâ, în cadrul Galeriei nationale, vizitatorul face cimoçtintâ eu capodoperele clasicilor noçtri, pictorii Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Çtefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraçcu, Francise Çirato, Nicolae Dârâscu, Dumitru Ghiafâ çi alpi, prin a câror nobilâ conlucrare s-a cristalizat çcoala de picturâ româneascâ, uçor de rectmoscut prin calitâple cromatice de o singularâ puritate, prin armoniile calme çi decantare, 7