Camil Ressu [antikvár]

Puternicele frámíntári sociale ale ínceputului acestui veac au avut rásunet si ín arta noastrá. Strigátele de durere si revoltá ale táránimii impilate, evenimentele din 1907, gásesc adinci ecouri in rindurile acelor artisti, care, mai aproape de popor, incep sá exprime názuintele maselor, reínnoind astfel suflul patriotic al artis-tilor luptátori din secolul trecut. Zugrávitori cinstiti ai realitátii, ei aduc in arta prezenta vie a omului, a vietii si luptei sale, socotindu-1 elementul esential si primordial al continutului operei artistice. Multe din operele lor devin arme puternice de demascare si de afirmare a unui viguros protest social. 1907 si Grevistul de Octav Báncilá, Patrio tul de Sirato, O ínmormintare la tara de Camil Ressu, ha ímpártitul porumbului de St. Luchian, desenele satirice de I. Iser sint márturii ale noii tendinte care domina arta noastrá ínainte de primul rázboi mondial, ale atitudinii curajoase, protestatare, combative a artistilor. In lumina acestor tendinte ne apare ín plenitudinea ei5