Bővebb ismertető
I. PRIMELE GRL$ELITtNÄRA DOMNI^OARÄEra la inceputul lunii aprílie 1813, intr-o dumimcä a cärei dimineata fägäduia una diatre acele munoase zUe, cind parizienii Içi väd, pcntru intiia oara in an, pavajul färä noroaie cerulfärä non. Sive amiazB, o cabrioletä falnicâ, trasä de doi cai foco$i, inträ in strada Rivi^ prin strada CastigUone se opri in spatele mai multor echipaje statioaate la poarta de fier de curind deschisä, din dreptul terasei des FenlUants. Zvelta träsurä era condusä de un bärbat cu infäti$area in^nduratS 9Í boinävicioasä; pärul u$or cärunt abia ii acoperea capul galben, Imbätrinindu-l inainte de vreme. Zvirli häturile unui lacheu ce venea cälare In urma träsurii cobori spre a lua in brafe o tinärä a drei frumosefe delicatä atrase aten}ia celor ce-$i iroseau vremea {dimbindu-se pe terasd. MSruntica domni$oarä se ridicä In picioare pe marginea trftsnrii apoi se Idsä, cu gracie, cuprinsä de mijloc, petretíndu-9i brätele pe dupä gjtul insotitormui säu, care o açezâ pe trotuar färä a-i fi $ifonat garnitúra rochiei de rips verde. Un indrägostit n-ar fi dovedit atita grijä. Necunoscutul era, de bunä seamä, tatäl acelei copile care, färä a-i multumi, il luä familiar de brai §i il tiri zoritä spre grädinä. Bätrinul observä privifile admirative aie citorva tineri, tristetea intipäritä pe chipul säu se sterse pentru o clipä. Cu toate cä atinsese de mult virsta la care bärbajii trebuie sä fîe sätui de amägitoarele pläceri pe care le dä vanitatea, batrinul suilse. Oamenii te ered sotia mea, spuse el la urechea tinerei, umflindu-$i pieptul $,i cälcind cu o incetinealä care-o exaspera.Pärea cä bätrinul cocheteazä cu fiica sa cä se bucurä, poate mai mult chiar decit ea, de ocheadele pe care curio^ii le aruncau spre pidom$ele-i incälfate in niçte brodecnini de bruhel cafenii, spre taüa-i delicios desenatä de o rochie cu ghempä spre gitul ginga; pe care un guleras brodat nu-1 acoperea in intregime. Mi^cärile mersului ridicau pentru o clipä rochia tinerei fete, läsind sä se vadä, deasupra brodechinilör, rotunjimea imei pulpe fin reliefate de un ciorap de mätase ajurat.A$a incit, mulji dintre cei ce se plimbau pe acolo incepurä sä se >^oIeascä pe lingä cei doi, spre a admira sau spre a mai privi o datä chipul imprejurul cäruia fluturau citeva bucle de pär negru 9Í a cärui culoare albä imbujoratä era sporitä atit prin ludul mätä$ii de atlaz5