Filosofia sociala a vechilor greci [antikvár]

CONSTANTIN SI FILOSOFIATSATSOS SOCIALAEra ín 1977, pe la mijlocul lunii octombrie.La Atena, ar$i{a aceea istovitoare din timpul verii se mai potolise, turi$tii erau ei mai rari, iar portocalii de pe marginile strazilor lasau sa se vada ni?te fructe aurii ce pareau adevarate elemente de decor.In pia^a Sintagma gárzile ín costume naponale defilau ín pas de dans ín fa^a palatului guvernamental, ca ni$te autentici balerini, stírnind mereu curiozitatea strainilor, ín vreme ce mii de porumbei míncau lini$-tip semin^ele aduse de copiii venip sa asiste la acest spectacol cotidian.íntílnisem o mulpme de scriitori $i prieteni pe care íi cuno$team de multa vreme, la care s-au adaugat alpi noi nu o singura data, am ínnoptat cu ei ín Piaca, unde muzica de buzuchi se raspíndea ín valuri trepidante prin acel aer pur, parfumat de mirosul atít de pene-trant al eucaliptului.Dar, pentru mine, evenimentul cel mai de seamá din aceasta me-morabilá vacan^á ateniana avea sa fie íntílnirea cu Constantin Tsatsos, Pre§edinte!e Republicii Elene.Nu vazusem niciodata un pre$edinte de stat ín cabinetul sau de lucru $i nici nu-mi puteam imagina obiectul discupei pe care urma s-o avem. Dealtfel, nimic nu era premeditat, nimic nu era organizat cu anticipape. O vaga erno^ie í$i facuse loc ín sufletul meu, ba chiar o mica nelini$te. Totu§i aveam sentimentul cá nu ma mi$cam pe un teren vid, ca nu ma gaseam íntr-un simplu cadru convenponal. §tiam ceva despre ómul pe care aveam sá-1 íntílnesc. ín vara anului 1977 aparuse ín limba romána o culegere de aforisme §i cugetari din opera gínditorului grec, care ínsumau nucleul unei concepíii despre societate, existenta, arta,