Bővebb ismertető
DIN PARTEA AUTORULUI
RezuUat al fructuoasei colaboran dintre Muzeul de istorie al judefului Caras-Severin, Muzeul de istorie al Transilvaniei si Institutul de istorie fi arheologie din Cluj-Napoca, cercetärile arheologice ie pe §antierul arheologic Cornea au generat trei monografii de specialitate, din care au apärut lucra-rea de faß — Gornea-preistorie, N. Gudea, Cornea — asezäri de epocä romana si romana tîrzie a treia Ilie Uzum, — Cornea — a§ezäri de epocaprefeudala si feuaala timpurie, fiind sub tipar.
Monografía Gornea-preistorie valorifica principalele rezultate aie cerce-tärilor arheologice fara a avea pretenfia de a epuiza toate problemele §tiinfi-fice. Aplicînd cîteva principii moderne de lucru pe santier si în prelucrarea materialului (se cuvine sa amintim aid colaborarea interdisciplinarä cu specia-listi englezi — Dr. John Nandri^, R. Hubard, J. Pearson. J. Chapmann, Al. Keneth Mac Lean — care ne-au vizitat pe gantier) — lucrarea pune în circulatie un material arheologic hogat însotit de descrieri sintetice, statistice si analize tipologice eu legaturi pe un spafiu larg încadrînd descoperirile de la Cornea în contextul neoliticului sud-est european.
Dorim §i pe aceastä. cale sä aducem muUumirile noastre colegilor mai tineri, colaboratorilor no^tri de pe gantier, arheologilor: Richard Petrowszky de la Muzeul din Caransebes, Eugen laroslavschi de la Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj-N apoca, Stefan Câdariu si Marian Cuma de la Muzeul din Resita ; studentilor si fpstilor studenti Gabriela Rädulescu, Dumitru Teteu, Ágasin Pätrascu, Dana Bälänescu de la Cluj-Napoca, ^andru lonel de la Timisoara, Adriana Oprineseu, Traian Popescu §i Penda Octavian de la Bucuresti ; arheologilor amatori Veto Albert (Recita), Carol Cher man si Francise Resch (Timisoara) precum si elevilor Petricä Vain (Re§ita-Car ansehe^) §i Ani Z serves (Timisoara).
0 recunoftintä datoräm inväßtorului loan Dragomir, directorul scolii din sat, inifiatorul unui muzeu satese din Cornea care a dépistât multe din stafiunile säpate sau amintite în aceastä lucrare, precum §i\ organelor locale de partid ^i de stat, sätenilor eare ne-au dat sprijin pretioase informa^ii sau materiale arheologice deseoperite în zonä.
Un gînd pios se cuvine celui care a initiai coordonat aceste cercetäri — regretatului academician Constantin Daicoviciu al cärui sprijin l-am simfit în mámentele mai dificile, sfaturile sale fiind pentru noi un prefios imhold.