Keramische Oberflächen und Ihre Gestaltung [antikvár]

PREFATÄ Cu 40 de ani Tn urmá, inginerui Raul Stieber, un entuziast índragostit de tehnica si arta ceramicii, a renuntat la afa-ceri, si-a cumparat o cabana ín Muntii Austriei (la peste 1800 m, fárá curent electric si nici prea confortabilá), la care a Tnceput sá invite cercetatori si pasionati de studi-ul ceramicii (eu Tnsumi am fost la o manifestare Tn anuí 1970) pentru a dezbate tmpreuná, departe de tumultul vietii moderne, cele mai felurite aspeóte ale ceramicii europene. Astázi, analizánd activitatea „Cercuíui european pentru studiul ceramicii", cum s-a numit de la un moment dat grupul de cercetatori si animatori din jurui acestui mentor entuziast, pot aprecia, cu certitudine, ca Paul Stieber a fost nu numai un idealist, ci un vizionar. El a íntreva-zut, cu aproape o jumatate de veac Tn urma, iar discipo-lul sau Ingolf Bauer, care i-a preluat si dus stafeta mai departe, la fel de entuziast si competent, (din pácate, plecat prematur si intempestiv dintre noi), cá destinul Europei, Tn plan cultural, este acela al investigárii competente si comparative Tn plan european, urmate de re-pertorierea sistemática, la scará continentala, a trasáturi-lor comune si diferentiatoare ale fiecarui gen de artefac-te, (si ceramica este una dintre cele care se bucura ala-turi de uneltele si produsele litice de o continuitate multimilenara absolut neTntreruptá, precum si de cea mai mare diversitate tehnica si stilisticá). Si má Tntreb, cum altfel am putea afla care sunt valorile si valentele unitátii cultural- europene si, fireste, complementare acestora, care sunt elementele diferentiatoare Tntre culturi (le-am numi ca avánd un „specific etno-cultural" propriu), decát procedánd la studiul dintr-o perspectiva diacronicá, din perspectiva specificitatii etnoculturale, si nu Tn ultimul ránd, din perspectiva cea mai elevata, cea a axiologiei cultural - artistice, a tutu-ror productiilor ceramice europene. Repetánd experienta din anuí 1980, cánd Sibiul a mai gazduit, odatá, Simpozionul aceluiasi Cerc european de cercetare a ceramicii (gratie aceluiasi animator cultural neobosit, devenit, el ínsusi, prin pasiune si aplecare tenace, timp de zeci de ani, asupra ceramicii populare din Transilvania, un mare expert al domeniului, Horst Klusch), Sibiul a fost din nou gazda acestui Simpozion, bucurându-se de o larga participare internationalä. Agenda Simpozionului organizat de Complexul National Muzeal „ASTRA", prin Muzeul de Etnografie si Arta Populará Säseascä „Emil Sigerus", cu sprijinul ne-precupetit al domnului Horst Klusch, a oferit oaspetilor (mai mult decât specialistilor români) trei oportunitäti deosebite. Cea dintâi a fost aceea a cunoasterii intime a ceramicii populare românesti, Tncepând cu cea „arhetipalä", pro-venind din cele mai arhaice centre ceramice traditiona-le (Säcel, din Maramures si Marginea, din Bucovina), si continuând cu cele mai recente cercetäri si lucräri asupra cahielor medievale transilvanene, etalate Tntr-o expozitie tematicá, unicat, cea apartinând Muzeului de Etnografie si Arta Populará Säseascä „Emil Sigerus", si avánd publicat un Catalog al colectiei, amplu documentât, publicat de Complexul National Muzeal „ASTRA", sub semnätura unui prestigios cercetätor si colectionar, Károly Szöcs, asistat de colega noasträ Karla Rosca. A doua ofertä deosebitä a constat din excursia documentará Tn centrele Horezu din Vâlcea si Corund din Harghita, printre cele mai active si valoroase centre de olârit din Romania'. în sfârsit, vizitarea „satului olarilor" din Muzeul Civili-zatiei Populare Traditionale „ASTRA" (din Dumbrava Sibiului), apreciat de toti oaspetii, drept „momentul culminant al Simpozionului", a dat cea mai mare satisfactie tuturor invitatilor. Prin publicarea lucrárilor prezentate la sesiunea stiinti-ficä, si apoi, prin punerea sa Tn circulatie stiintificá euro-peana, s-a mai fácut un pas important Tn cunoasterea mai deplinä a unui domeniu important al istoriei si civi-lizatiei europene. Relatiile interpersonale de pretuire reciprocá si chiar de amicitie, constituite si consolidate cu aceastä ocazie, reprezintá o importantä investitie pentru activarea dialo-gului cultural european, esenta Tnsási a procesului de integrare europeanä. Prof. dr. Corneliu loan Bucur Director general, Complexul National Muzeal „ASTRA" Sibiu