Bővebb ismertető
VOCALELE
(die Volíale —die Selbstlaute)
Vocalele a e i o u
Vocale cu Umlaut: ä ö ü
Ímpartirea vocalelor
dupa duratá (cantitate)
dupa gradul de descliidere a buzelor
vocale lungi
vocale scurte
vocale incluse
vocale descliise
ín general: vocalele lungi sint Inchise, vocalele scurte sint descliise.
Vocala initialä a unui cuvint sau a unei silabe nu se leagä in vorbire de suneíul precedent (consoaná sau vocala): Wo/ist/er? ein/undzwanzig; Volks/universitát.
3.
Vocale lungi:
a. inaintea unei consoane simple (de obicei) si la sfirsitul cuvintului in silaba accentuata: habeni, Tag, geben, wir, vor, gut, ja, wo, du, zu
Oantitatea vocalelor
Vocale scurte :
a', in general dacá urmeazá douä sau mai multe consoane diferite:
hast, bald, fertig, rechts, bist, sind, dort, Wort, uncí, rund
Obs. In timpul conjugürii, vocala diu rädäcina iniiiüLiviiUü isi püstreazä, in general, canLilatea: haben — habt; fr.agcn — iragst. — fr.agle — gefvagt; gobori — gibst — gabt.
Excepta :
(se pronuntä scurti) am, an, das, was, es, des, bis, im, in, vom, von, zum Numai fiind neaccentuaie : es, der, dem, den
Exceptii:
(se pronuntä lungl) Arzt, Mädchen, Städte, Februar, Erdgeschoß, werden, erst(e), Montag, größte
^ Ori do üUo ori este noocsar, hingimea unci vocalc este iiulicatá in aoest manual prin sublinierea oi (liabt), scni'timea prinlr-un pnnut dedesubtnl vccalei (es). In laivintole cu dona sau mai multe silabe, acesle semne indica do regula .si accentuí principal.
8