Minoritáti in Europa Centralá [antikvár]

PREFATÁín furtunile ideatice ale Europei din ultimii o sutü cincizeci de ani,cetá(eanul zgribure§te cuprins de teamá $? nici nu se poate orienta ín vtrtejul de ciocniri dintre ideile colective care ti domina.In a doua jumátate a secolului trecut, ctnd statele se organizau pe temeiuri nafionale, el a trebuit sa-$i subordoneze tóate interesele sale personale, curentului de con§tiin$á civicá, pus cu atita mtndrie pe ega-lizare. Apoi, la cumpána dintre secóle, s-a instaurat época maselor, iar cíasele sociale tn ascensiune criticau tn gura more organizaba statala libérala, bazata pe egalitatea contribuabililor, dorind s-o tnlocuiascá cu principiul segmentárii sociale. Cetáfeanul a fost clasificat pe temeiuri sociale, tn colectivitáfi profesionale. Au venit apoi cei ce propováduiau prioritatea colectivitáiilor etnice ; acesia doreau sá decida repartizarea teritoriala-statala pe baza apartenen^ei etnice, redesenind frontierele ji evacutnd milioane de oameni de pe propriul pámtnt natal !!i din propria colectivitate. Mai ales pe vremea demen{ei nafional-socialiste, cetáfea-nului ti tremurau miinile cind i§i cauta prin sertare hirtiile de atestare a originii sale. lar cei ce, pentru moment, !§i comandau lini§ti{i cópii dupa certifícate, sau chiar fuseserá gásifi tn buná regula cu privire la obir$ie §i nu faceau parte din colectivitáfile destínate evacuárii aceia ajungeau curtnd sá se pituleze din alt motiv: atunci ctnd eventual din cauza originii sociale nesánátoase" cetáfeanul era nevoit sa-§i faca boccelufa, sau sá plece ochii tn timp ce le vorbea copiilor despre strábuni Apoi, pe la mijlocul secolului, au survenit ideile sincer dornice sá rupá legátura cu trecutul: con§tiin{a de cetáfean universal acfionatá de optimism, lupta necrufátoare tmpotriva oricárei diferencien etnice, reli-gioase sau sociale. Din nou teamá de moda colectiva a epocii: teama cá, pástratá cu grija in cam&rufa modesta, cartea de rugáciuni a bunicái, mtndria apartenenfei de propria nafiune, dobindita prin educare, sau chiar respectul fa(á de religia strdmo§ilor poate rezulta excomunicare sau stirni zimbete. In partea rásáriteana a Europei optimismul este ace-la§i, dar sub semnul unui internaíionalism proletar interpretat la modul sovietic.§i-acum, tnceptnd din anii 1980, colectivismul izbucne$te iaráíji, ca renaciere étnica, tn moda epocii: moda rádácinilor nafionale.Cetáfeanul roteóte in jurul sáu priviri tnspaimtntate. S-ar zice cá se simte liberal. Socoate cá rostul oricárei acfiuni colective este ca oamenii sá se simtá bine, la modul omenesc, tn viafa ce nu poate fi tráitá decit o singurá data. Dealtfel, admite cu dragá inimá ca invocatorii ideilor statale liberale au dreptate ctnd considera cá decisiv este organismul statal bazat pe drepturile individului, tn materie de organizare a colec-tivitáfii. Aceasta asigura, tn egalá másurá pentru flecare cetafean, lega-litatea condifiilor de via(á cotidiene, libertatea personalá, aprecierea egalá, egalitatea de §anse a individului. Alteori ai zice cá se simte con-servator, cáci pe másurá ce ti trec anii, lui ti apar tot mai univoc sem-