Muntii Retezat [antikvár]

liff-:; ^ kl,:.'-. PARCUL NATIONAL RETEZAT Zâmisliçi din frâmîntânie milenare ale scoarfei terestre, dâltuiçi si modelaÇi la înfâtisarea de azi de sculptori eu putere nemâsuratâ - soarele, apa ?! vintui - muntii, aceste miini uriaçe intinse cerului de câtre pamint, au fost incá de la începuturile omenirii locuri ce au inspirât respect si teomâ, ca teritorii apartinâtoare zeilor, inaccesibile omului. Impins, mai intîi, de nevoile traiului, atras, mai tirziu, de mirajul necunoscutului, omul a pâtruns încetui eu încetui tainele muntilor, smulgînd auréola de mister ce-i învâluia. Cucerind, eu timpui, înâltimi din ce in ce mai mari, omul cîstigâ, totodatâ, încredere, fortâ çi cunoçtinte, ce-i vor da curajul sâ-si apropie muntele, sâ si-l inte-greze proprie! firi, uneori sâ se contopeascâ eu el prin legâturi ce vor deveni tôt moi puternice si mai durabile, ajungînd ca, in ultimul secol, sâ realizeze performance ce vor râmine scrise eu litere de aur în istoria civilizatiei. Fie câ se manifesta in Carpati sau în Alpi, in Anzi sau in Himalaia, trâirile omului sînt aceleasi, îmbogâtindu-i de fiecare datâ fiinta, înâltîndu-l, fâcindu-l sâ se simtâ mereu în acÇiune, mereu mai puternic, mai bun. Fericitâ si aleasâ armonie întîlnim in peisajul Româ-niei. Marea isi scaldâ ochii în salba de perle ridicate de mina constructorului, cîmpiile dau binete soarelui, incârcate de rodul auriu al trudei si hârniciei faranului, cununa de coline si dealuri aie toamnelor ruginii din livezi si vil sfîrseste prin ridicarea falnicâ a Carpatilor, ce-n arcuirea lor strâbat {ara, ca un simbol al nâzuin-telor spre inâltimi, spre puritate. Dincolo de prezenÇa fizicâ ?i mai presus de aceasta, Carpatii si oamenii acestor plaiuri sînt legati prin mil çi mil de fire inviribîle. Carpatii, muntii noçtri, au intrat în peisajul spiritual al neamului din vremuri ce se pierd în istorie, dar pe care le simtim çi azi puisînd eu putere în fiinta acestui popor. In aceastâ alcâtuire indestructibilâ a arcului Car-patic se individuclizeazâ personalitâtile unor masive demne de respect çi admiratie. MunÇii Rodnei te fac sâ gîndeçti la o ogiindire mira-culoasâ, peste colinele Transilvaniei, a crestelor Fâgâ-rasului. Câlimanii, eu aie lor culmi domoale, ascund sub mantia pâdurilor fapte çi evenimente nebânuite. Cea-hlâul 5i Hâghimaçul sînt un mozaic de stîncârii, abrup-turi çi chei. Bucegii çi Piatra Craiului se avîntâ într-un salt plin de indräznealä spre cer, iar mal departe, Cindrelul, Surianul, Paringui s-au näscut sä fie leagön de cintece ji obiceiuri, leagön de neam. lar Apusenii vin sä desavirjeascä aceastä cununä minunatä a Car-patilor nostri. Dar dintre toji acesti munti, RetezatuI este acelo care se detajeazä in mod deosebit de pregnant, desi este a^ezat in mijlocul unul complex de munti inclti si este ocolit de drumurile cele mai umblate. Poate cä tocmai aceastä ambiantö o fäcut ca personalitatea lui sä fie mal puternicä, subliniindu-i, dacá mai era nevoie, neprefuita bogätie. Sobru 5Í impunätor, o uriasä cetate de granit, sever dar plin de poezie, cu piscurile crestele ccoperite de albul miraculos al zäpezii pinä in pragul veril, asa se aratä priviriíor, de cum ai pótruns in intinderea domoalä ji primitoare a Tärii Hategului. Cuprinsi intre izvoarele Jiului Románese, Riului Mare, Riului Bärbat, Muntii Retezatului sint cei mai inalii din grupa masivelor desfäsurate intre Olt, Jiu fi Dunöre. DrumetuI ce sträbate, in zilele senine ale incepu-tului de vcrä, Tara Hategului sau cälätoreste de la Orästie spre Deva, pe Valea Murejului, va fi impresio-nat de creasta puternic zimtuitö pe care acesti munti o ridicä in fata ochilor, inspre miazäzi. Privelistea - in care pante puternice, impädurite pinä la 1700 metri, continúate cu golul intunecat al stincäriilor - este domi-natä de piramida fascinantä a Retezatului, al cärui crestet a fost parcö täiat de o uriasä secure. Desi nu este eel mai inalt si mal puternic dintre virfuri, RetezatuI, ajutct de pozifia sa privilegiatä, si-a impus orgolios numele peste aceastä lume de munti- Dacö limita dinspre miazänoapte este transanta 51 usor de stabilit, nu putem spune acelaji lucru despre hotarele de miazäzi, pierdute intr-un amalgam geologic si geografic ce obliga la oarecare precauWune in afir-motil. Considerind cä Jiul Románese desparte RetezatuI de vecinii sai dinspre miazäzi, afirmatia este indreptätitä numai partial, si anume doar pentru partea sud-esticä a masivului, unde apele acestui riu il separä de Muntii Vilcan. in dorinfa de a asigura prezentärii Retezatului o unitate geográfica care sä sustinä caracterui geologic