Plante tamaduitoare din Biblie [antikvár]

Prefatá >De mii de ani, omul a ^tiut sä exploateze bogätiile naturale care il inconjurau, pentru a se hräni fi pentru a se vinde-ca Consumänd fructele, frunzele fi rädäcinile vegetalelor care crejteau in jurul lui observand efectele lor asupra animalelor ji asupra lui insu§i, a identificat progresiv proprietätile curative ale plantelor. Astfei, pe fiecare continent s-au dezvoltat diferite traditii bazate pe o cunoa^tere empírica, ce s-a transmis fi im-bogätit de-a lungul veacurilor. Astäzi, in Africa, ín China sau in India medicinile traditionale se bazeazä in continuare pe aceastä putere a plantelor; in Europa, fitoterapia a inregisrat aceastä cu-noaftere multisecularä, precum §i descoperirile medícale mai recente, pentru a propune diferite tratamente fie de sine stätätoare, fie complementare. Chíar fi in zÜele noastre, utilizarea terapeu-ticä a plantelor este cea maí räspänditä forma de medicinä din lume; dar este fí cea maí veche, dat fiínd cä prímele urme scríse care fac referire la ea dateazä din época sumerianä (in jur de 3.500 de ani inaíntea erei crcftine). Cercetärile arheologíce efectúate in situl de la Nippur (astäzi, in Irak) au permis scoaterea la ivealä a unor täblite de argÜä acoperite cu scrieri cuneiforme, a cäror studiere a dovedit o cunoaftere medícala fi medicinalä avansatä. Descoperirea papirusului Ebers (datat 1543 i.Hr.), la Luxor, intr-o foarte bunä stare de conservare, atestä cä egiptenii aveau la dispozitie un adevärat tratat medical: fiecärei boli de-scrise ii era atribuit un tratament adecvat, cel mai adesea cu preparate facute din plante locale.Odinioarä, oamenii aveau o cunoaftere profiindä asupra naturii fi a ciclurilor acesteia, pe care o integran, maí amplu, intr-un unívers spiritual fí magic. Grecul Hipocrat (460-377 i.Hr.) este cel dintai care s-a despartít de practicile magico-re-ligioase ale vremíi, propoväduind o metodä pragmaticä, bazatä pe observarea bolilor, a contextelor fí evolutíilor lor. Studiazä