Bővebb ismertető
o schita de istorie a?Transilvanieio cât de fligara râsfoire a bibliografiei N. lorga releva faptul ca, din 1899, istoricul începe sá se intereseze profund de destinul Transilvaniei.An de an, el scoate la luminá documente revelatorii asupra istoriei transilvane în sine si în legaturile ei eu celelalte provincii românesti, premerse de ample studii introductive, prin intermediul cárora autorul înlaturâ valul de umbra ce acoperea trecutul acestui tinut.în 1899 el publica Documente românesti din Arhivele Bistritei (Scrisori domnesti si scrisori private), partea I (CXVI + 103 p.); partea II (1900, LIX + 146 p.); Socotelile Brasovuhd si scrisori românesti catre Sfat în secolul al XVII-lea (Analale Academiei Române, 162 p.); Socotelile Sibiului (Analele Academiri Române, 32 p.).în 1901 scotea alte doua volume: Socotelile Bistritei (Ardeal), 53 p. (cuprinzând 110 documente dintre 1542-1692) si Acte relative la istoria cultului cato lie în Principate, adúnate si tiparite eu o prefata despre propaganda católica pâna la 1500 (XLIX + 536'p.).în 1902 aparea vol. Legaturile Princpatelor Române eu Ardealul de la 1601 la 1699. Povestiri si izx'oare, CCCXVlll + 345 p.Cereetârile lui lorga privitoare la Transilvania se continua - spre a ne opri doar la culegerile de documente publicate pâna în 1916, anul intrârii României în primul râzboi mondial, ce avea sa se încheie eu realizarea marii uniri visate de istoric - eu volumele Brasovul si românii. Scrisori si lamuriri (1905, 453 p.); îndreptari si întregiri la