Studii si cercetari de Neurologie 3. [antikvár]

REFERATE GENERALE CIBERNETICA SI SISTEMUL NERVOS DE O. CÄLCÄIANU, N. SOTIRESCU si AR. PETRESCU Cibernética are ca obiect de studiu problemele de comanda caracteris-tice atît masinilor cît si organismelor vii. Impulsul pentru dezvoltarea ciberneticii 1-a dat progresul realizat de stiintele tehnice si în special radio-electronica si automatica, precum si dezvoltarea matematicilor superioare, a biologiei si medicinii. Realizärile in domeniul tehnicii au ridicat problema reglajului si a comenzilor la un domeniu nou de cercetare stiintificä. în biologie si medicina cercetärile asupra mecanismelor de reglare a functiilor, în înlantuirea lor dinamicá, au pus problems asemänätoare. S-au lámurit prin cercetärile moderne numeroase aspecte ale proceselor de reglare si auto-reglare a functiilor care pot fi transpuse în tehnica. Prelucrarea si gruparea a ceea ce este comun sau analog între sistemele de reglaj automat si mecanismele de reglare a functiilor organismelor vii a creat o noua orientare stiintificä. Astfei, cibernética poate fi definitä ca stiin^ despre legile comenzii, care sînt comune atît diferitelor agregate si sisteme tehnice cit si organismelor vii. Cibernética îsi propune sä preia principiile fundamentale ale infor-matiei, comunicatiei si comenzii care stau la baza mecanismelor de reglare a functiilor la organismele vii, pentru a le utiliza în tehnica la constructia unor dispozitive si agregate complexe. Principalul proceden metodologic al ciberneticii este folosirea analogiilor dintre diferite sisteme apartinînd unor domenii stiintifice care s-au dezvoltat independent. Acest procedeu a fost folosit pe scara larga chiar si pînâ la aparitia ciberneticii, cum sînt de exemplu analogiile lentilá—cristalin, avion —pasare zburátoare, submarin—peste etc. In aceste cazuri s-au folosit în primul rînd analogiile de formä si mai putin analogiile de functiune. Cibernética face abstractie de forma exterioarä, preluind analogiile de 'functiune si în special cele care privesc reglajul si autoorganizarea proceselor de comanda. S-au pus la punct aparate care pot suplini func^iuni complexe aie unor organe cum sînt rinichiul artificial, cordul artificial, analogul sinusului