Te Deum Laudamus [antikvár]

Prefajá "Sanctus, sanctus, sanctus Dominus Deus Sabaoth! Pleni sunt coeli et térra gloria tua! Hosanna in excelsis!"(din ordinanul misei) Lucrarea de faja prezintá o micá parte a tezaurului muzicii biserice§ti din Banat §i se referá in special la muzica bisericii catolice din aceastá parte de vest a Romániei. in ultímele trei secóle, aceastá cultura muzicalá a fost puternic influenjatá de germanii (§vabii) veniji pe aceste meleaguri incepánd cu anuí 1718. Conviejuirea aláturi de alte najionalitáji din Banatul istoric (románi, maghiari, bulgari, croaji, cehi, slovaci, sárbi, etc.) a dus la interferenje culturale §i in domeniul muzicii. Cuvintele psalmistului s-au infáptuit, in nici o alta regiune a Járii nu rásuná azi imnurile de lauda in atátea glasuri diferite ca in Banat. Chiar §i in cele mai mici localitáji exista douá sau trei biserici sau case de rugáciuni. Din cauza regimului comunist §i al emigrárii, in multe din aceste láca§uri sfinte nu mai rásuná cantecele biserice§ti invádate de la strábunii no§tri, in multe cazuri orgile au amujit complet §i in interiorul lor s-au incuibat §oareci bufaire. Rásfoind multe documente biserice§ti §i cutreieránd Banatul "in lung §i in lat" am reu§it sá strang in ultimii 15 ani valoroase date privind muzica bisericeascá agermanilor din aceastá regiune. Dacá portul popular sau dialectul §vábesc dintr-un sat in altul a fost diferite, muzica bisericeascá a ramas aproape idéntica. Dascálii invájau deja la mijlocul secolului XVIII pe copiii din §coli cantecele biserice§ti, in majoritatea bisericilor existau deja orgi. Deja in primii ani dupá colonizare, muzica clasicilor vienezi s-a cántat in bisericile bánájene, fiind interpretatá de corul §i orchestra bisericii. Dacá primele culegeri de cantece biserice§ti au fost aduse de cátre coloni§tii germani, in a doua parte al sec. XVIII au fost editate primele cárji in Timi§oara. !n "mica Viená", cum era numitá acestá metropolá, veneau muzicieni din Budapesta, Praga sau Viena ca sá fie angajajiin funcjia de organist sau cantor. Mulji dintre ei au fost remarcabili instrumenti§ti sau compozitori §i in multe dulapuri práfuite sau poduri biserice§ti s-au putut gási manuscrise autentice, lucrári care au aparjinut acestor cantori. Din cauza celor douá rázboaie mondiale §i mai ales din cauza evenimentelor politice de dupá 1945, cea mai mare parte a acestor bógate biblioteci muzicale s-a pierdut, pástrándu-se in multe cazuri numai lista notelor din aceste arhive. Multe date privind muzica bisericeascá le putem afla din cronicile biserice§ti (Historia Domus) sau din alte documente (note de platá, cheltuieli, contráete, etc.). Majoritatea datelor din aceastá carte sunt pentru prima datá publicate §i prezentate cititorului. Numeroasele ilustrajii, documente §i fotografii redau §i mai bine autenticitatea rezultatul cercetárii. Din aceastá cauzá am redat multe documente §i articole din presa vremii respective cu textul original §i complet in limba germaná sau maghiará. Nu vreau sá inchei aceste randuri inainte de a mulfumi Ordinariatului Episcopal din Timi§oara, preojilor §i cantorilor din diecezá pentru posibilitatea de a putea cerceta bibliotecile §i arhivele muzicale. Totul se desávar§e§te in imensitatea gloriei lui Dumnezeu: "§i toatá fáptura din cer §i de pe pámánt §i de sub pámánt §i de pe mare !i pe tóate cele dintr-insele le-am auzit spunánd: Celui 6