Cusaturile si broderiile costumului popular din Romania [antikvár]

Introducere Portul románese, ca trasaturi generale, are aceea§i asemanare pe tot cuprinsul ^arii, bineín^eles eu deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croialá, sa.u numai ín modul de folosire a píeptanaturü ?i a podoabelor. Difcritele costume sínt caracteristiee regiunilor $i zonelor respective. Cercetínd scenele de pe Columna lui Traian preeum ?i monumental de la Adamclisi, se poate vedea cu multa claritate ca, barbapi daei sínt ínfa^ija^i purtínd pantaloni strímp bagati (jos) ín opinci, pe deasupra o cama?a cu míneci scurte a carei croiala este la fel cu cama?ile noastre de azi, la mijloc sínt íncin?i cu o curca lata, batuta cu íinte metalice, iar peste cama?a o manta scurta dintr-o singura bucata, fara míneci, fixata pe umar prin copci de metal. Mantaua doscrisa mai sus, de pe monumental de la Adamclisi, apare sub forma de $uba junga, mai jos de genunchi, din blana, strínsa pe corp, cu blana ín interior, asemanatoare cu cojoacele noastre de astazi. Femeile sínt pieptanate cu parul adus pe tímple ?i ímpletit ín conci ?i cu broboade ínnodate spre spate. Camama este larga ?! lunga pina la glezna, cu mínecile suflecate, iar peste cama5a, de la talie ín jos, poai'ta o fusta crea\a, prinsa de mijloc cu bríu ?i curea din piele asemanatoare ^ a barbaplor. Deci vechile costume pentru barbap cít $Í cele pentru femei au o mare asemanare cu costumele noastre populare. Acest port ne-a ramas mo$tenire de la strabunii no$trí traci, gep $i daci. La popoarele din Península Balcánica; sírbi $i bulgari se íntílne?te un port asemanator cu al nostru, uneori cu acelea$i elemente, singura deosebire constínd din amaniintele decorative colorit. In Macedonia, zavelca (din Mehedinti) se gaseóte pina ín munpi Piindului Rutenii din Moldova de Nord se ímbraca aproape la. fel cu portul moldovenesc, iar tóate aceste asema-narj se datoresc faptului ca aceste popoare au trait ín apropiere ?i ín aceea^i unitate cultúrala traca. Bazat^ pe^ o veche mo§tenire, portul popular románese a evoluat de-a lungul timpurilor, adoptínd diferite tipuri $i variante a caror frumuse^e boga^ie sínt bine definite, situíndu-se astfel printre cele mai valorease creapi ale artei populare romane§ti. Documéntele, de-a lungul seeolelor au dat indica^ii foane importante ín legatura cu siructiira ?i evoluíia costumului popular románese ?i dovedesc ca, ín cursul índelungatei istorii $i-a pastrat nealterate caracterele esentlale. De?! la ínceput mijloaeele tehnice au fost desiul de modeste $i materiile prime erau produsul gospodariei ^aranejti, totu$i realizarile artistice au fost uimitoare. Píesele componente ale portului sínt ornaméntate ou o bogata maiestrie artística a ^esaturílor $i broderiílor din fire colorate cu culori vcgetale. ^Portul popular ín general se díferen^iaza ín func^ie de: profesie, anorímp, oeazii festive, vírsta 5Í sex, adaptíndu-se prin structura sa, ocupatiílor spccífíce fícearei zone. De exemplu píesele folosite ín timpul muncilor sínt mai simple, mai pu\in ornaméntate; mai cu deosebire ín zonele muntoase se impun elemente distinete ín port, iar costumul ce se ímbraca la nunta este eel mai frumos ornamentat, confecíionat special ín acest scop. Uneori ín eostum se reflecta diferenva de vírsta; astfel copiii poarta aceea$i^ ímbracaminte ca $i a celor adulti, iar ca tip de ímbracaminte este folosit cel vechi, tradicional la fel ca la cei vírstnici. Díferenp'erile de vírsta se mai disting $i prin folosirea unor píese de port.